SJ Kay - шаблон joomla Joomla

Cadru geografic al Comunei Berezeni - Judetul Vaslui

Teritoriul comunei Berezeni este situat in partea estica a judetului Vaslui, in lunca vasta a Prutului ( peisaj de “lunca larga”), pe terasele 2-4 ale acestuia. Sub aspect geomorfologic Berezeni sunt inclusi in Depresiuni Hlan-Horincea.

Lipsa unor resurse de subsol mai deosebite, ca si rezervele locale mici de apa au facut ca in trecur dezvoltarea sociala sa se desfasoare lent.

Comuna Berezeni a apartinut in trecut de tinutului si apoi judetul Falciu, tinut delimirat pentru prima data pe harte Moldovei a lui DIMITRIE CANTEMIR (1737) si apoi in mod repetat, dar cu unele modificari teritorialem oe hartile de 1829,1864,1900(harta padurilor), 1923 si 1948.

Relieful

Platforma Moldoveneasca, rigidizata in proterozoic, trece prin dreptul localitatii Berezeni. Deasupra acestei unitati geostructurale vechi sau depus sediment mai noi, care spre suprafata se termina cu depozitele neogene (sarmatiene, meotiene, pontian-daciene si cuaternare). In aceste ultime depozite sedimentare marine, usor inclinate spre sud-est, este sculptat actualul relief.

Depozitele cuaternare sunt alcauite din luturi loesscide, aluviuni argilo-nisipoase, prundisuri de terase si de lunci etc.

Valea paraului Sarata are o inclinare ce concorda cu directia de inclinare a stratelor geologice. Valea paraului Stuhulet, affluent pe dreapta din cursul inferior al paraului Sarata este o vale cu profil asimetric si cu aspect de crusta.

Comuna Berezeni este asezata pe un relief de acumulare, reprezentat prin terase, sesuri, glacisuri etc.

Terasele din dreapta vaii Prutului au altitudini aproximative de 3-7 m, 15- 20 m (cu o desfasurare de 2.5 km la Berezeni), 60- 70 m, 100-110 m, 130 - 135 m, 150- 170 m (Musata) si 190-195 m altitudine relative.

Sesurile sunt cele mai bine reprezentate si cele mai noi forme de acumulare si exist ape toate vaile : 4-6 km latime sesul Prutului, in dreptul comunei Berezeni.

Grosimea aluviunilor depuse pe sesul Prutului atinge aici 17 – 23 m. De la sfarsitul ultimei glaciatii si pana in prezent, procesele de eroziune, transport si sedimentare au fost puternice. Acestea se produs si acum, in perioadele cu mari viituri si inundatii, fiind revarsate pe sesuri cantitati inseminate de aluviuni.

Prezenta microformelor de relief a dus la o utilizare diferentiata a lor, in economia agrara: grindurile si scruntarele, foarte rar inundabile, sunt utilizate mai ales pentru cultura zarzavaturilor (gradinarit); terenurile mai joase, dar totusi rar inundabile, sunt folosite ca locuri pentru pasunat si fanete naturale etc.

Localitatea Berezenieste este asezata pe suprafata terasei de 15-25 m, care este in contact direct cu Lunca Prutului.

Albia majora a Prututlui isi pastreaza aspectul de lunca pana la nord de Berezeni si pe cel de balta, la sud de acesta.

Clima

Principalele caracteristici ale climei comunei Berezeni sunt cele existente in Podisul Moldovei. Pe langa amplitudinile lunare si anuale, pe care le are aici temperature aerului, exista si o deosebire accentuate in raspandirea precipitatiilor atmosdferice, acestea fiind destul de scazute in Lunca Prututlui si in luncile paraielor.

Radiatia solara globala variaza anual in jurul valorii de 120 kcal/cm2. Durata de straulicre a soarelui (insolatia) inregistreaza circa 2100 ore./an. Nebulozitatea atmosferica, exprimata in zecimi, prezinta o media anuala de 5.5.

Temperature medie anuala a aerului oscileaza in jurul valorii de 10.30C, dupa unele lucrari si de 9.80C, dupa altele. Media lunii ianuarie variaza in jurul valorii de -1.10C (in unele lucrari : -30C; -40C), iar cea a lunii iulie in jurul a 21.90C. In aprilie se inregistreaza 9-100C, iar in octombrie tot 9-100C.

Ca valori extreme de temperature au fost inregistrate in relative apropriere -320C la Negresti, la 20.11.1954 si + 40.60C la Murgeni, la 21.08.1952. Aceste valori termice extreme au o importanta capitala pentru viata unor specii de plante, reprezentand niste factori limitatori pentru vegetatie.

Suma anuala a temperaturilor medii zilnice mai mari de 00C este 3.500 – 4.000 0C, iar cea a temperaturilor medii zilnice mai mari de 100C, care favorizeaza activitatea vegetatiei este de 3.000 – 3.5000C.

Prima zi cu temperature medie egala sau mai mare de 100C se inregistreazain jurul datei de 16 aprilie. Maturizarea graului de toamna se produce intre 3. Iunie si 2 iulie. Inflorirea marului se inregistreaza intre 29 aprilie si 2 mai, a vitei de vie intre 5 si 7 iunie, a salcamului intre 21 si 23 mai, iar a teiului intre 10 si 14 iunie.

Durata medie a intervalului anula fara inght este de 180-200 de zile. Prima zi cu inghet apare in jurul datei de 16 octombrie, iar ultima aproximativa la 17 aprilie. Prima zi cu bruma, de regula se produce la 11 octombrie, iar ultima la 11 aprilie.

Umezeala relative media anuala este de 74℅, in luna iulie coborand intre 56 si 64 ℅ (aer uscat).

Deficitul anual de precipotatii este foarte important, ca factor limitative pentru unele specii de plante si atinge 200 mm/an, iar cel din perioada iunie-iulie este de 75-100 mm si trebuie suplinit prin irigatie.

Suma anuala a precipitiilor atmosferice este de 527 mm, din care, in semestrul rece 140mm, iar in cel cald 387 mm.

Lunile cu cele mai mari cantitati de precipitatii sunt mai, iunie si iulie, cand se inregistreaza circa 36℅ din totalul anual (dar tot insuficiente pentru vegetatie), iar cele mai sarace sunt febraurie si martie, cu circa 17℅.

Secetele sunt fenomene meteorologice frecvente aici. Astfel, anii cu cantitati de precipitatii sub media plurianuala reprezinta circa 48℅ din inreaga perioada de observatii meteorologice, iar anii 1896, 1921,1937,1946,1948 etc., au inregistrat intre 200-300 mm precipitatii/an.

Ploile torentiale si cu grindina au o frecventa mare aici si produc pagube seriose, indeosebi plantatiilor viti-pomicole si gradinilor de zarzavat.

Numaul anual de zile cu strat de zapada este de aproximativ 60 de zile, cu largi oscilatii de la an la an, iar grosimea medie a stratului nu depaseste 10-12 cm anual. Vanturile cu frecventa cea mai amre cele din NV (25℅), iar perioadele de calm depasesc 20℅. Vanturile din NE si E aduc iarna geruri, iar vara seceta. Viteza medie a vanturilor inregistreaza 5-6 m/s.

Clima, in raza comunei Berezeni, are un caracter continental accentuat, cu un deficit de cca 200 mm precipitatii anual si cu extreme termice destul de pronuntate (pentru unele specii de plante vor fi necesare masuri de protejare peste iarna: de ex. : musuroirea trandafirilor), cu o insolatie accentuata pe timpul verii si cu o viteza mai mare a vanturilor pe culoarul Prutului.

Hidrografia

Comuna Berezeni este situate in bazinul raului Prut. Apele subterane de adancime, aici se gasesc inmagazinate in depozitele sarmatianului superior.

Apele freatice, acumulate in depozitele pliocene ale interfluviului Sarata – Garla Boul Batran, ocupa suprafete reduse, formand izvoare mici, cu apa de buna calitate. In depozitele deluviului, cu un procent mai mare de nisipuri, apele freatice prezinta mari fluctuatii pe vertical.

Cele mai raspandite sunt stratele acvifere din depozitele aluvionare (de terase si lunci), existente pe vaile Prutului si Saratei, dar care au debite mici, de 0.1 – 1 litri / secunda. Apa are o mineralizare medie sub terase si ridicata in lunci.

Reteuaua hidrografica include si raul Prut, apoi Prutelul (canalizat), Sarata, Musata si paraul Stuhulet, cu o densitate de 0.32 km/km2.. Reteaua hidrografica locala are o scurgere semipermanenta si se alimenteaza din surse artificiale (85℅), alimentarea subterana fiind abia de 15-20℅. Perioada cu ape mari se realizeaza in lunile martie-aprilie, dupa topirea zapezilor, iar cea cu ape mici dureaza pana la sfarsitul toamnei, cu unele viituri in lunile mai-iunie.

De la an la an, debitele medii variaza foarte mult, in raport cu variatia cantitativa a elementelor climatice. Scurgerea minima se produce atat in timpul iernii, datorita inghetului,cat si in perioada de vara-toamna, cand cantitatea mica de precipitatii nu compenseaza comsumul mare al evapo-transpiratiei. O parte din afluentii Saratei seaca in fiecare an.

In timpul iernii, durata maxima a podului de gheata a fost de 115 zile.

Caracteristicile hidrochimice ale apei paraielor variaza in decursul anului astfel: primavara, mineralizarea apei este minima (250-350 mg/l); vara-toamna, mineralizarea depaseste 1000 mg/l saruri minerale. Duritatea apei depaseste 25 grade germane, apele fiind bicarbonatate.

Vegetatia

Vegetatia naturala zonala, corespunzatoare spatiului comunei Berezeni este cea de silvostepa, respectiv un amestec de elemente forestiere (astazi in mare parte disparute) si stepice. Silvostepa este o regiune unde modificarile vegetatiei au loc incontinuu si cu intensitate deosebita, iar prin activitatea omului, in ultimii 100 de ani au disparut si ultimele resturi de padure din raza acestei comune.

Silvostepa corespunzatoare comunei Berezeni se incadreaza in “ Silvostepa Moldovei Centrale”, care aici apare ca o fasie paralela cu raul Prut.

Foarte probabil, in padurile care au mai existat in spatial Berezenilor, in urma 200-300 de ani se intalneau: stejarul brumariu (Quercus pedunculiflora), stejarul pufos (Quercus pubescons), mojdreanul ( Frasinus Ornus), scumpia ( Continue Coggygria), teiul argintiu ( Tilia Tomentoca) etc. Aceasta presupunere se bazeaza, printre altele si pe prezenta in zona a solurilor brune eu-mezobazice, precizate in cartarea recenta a acestei comune.

Dupa climadiagramele de la Vaslui si Husi, precum si dupa datele studiului de cartare locala a solului, temperature medie anuala oscileaza intre + 9.50C si 10.30C, volumul annual de precipitatii variaza intre 500-527 mm, iar perioda de uscaciune se situeaza in jurul a 80 de zile ( deficitul anual de precipitatii este de 200 de mm).

In cadrul “Districtului Moldova Centrala”, silvostepa de la Berezeni apartine “Depresiunii Falciului”, teritoriul aproape complet lipsit astazi de paduri, cu soluri de stepa si cu un climat frecvent secetos.

Alaturi de vegetatia zonala de silvostepa exista aici si o vegetatie azonala, in Lunca Prutului, reprezentata prin fragmente de zavoaie de salcii si plopi. Dupa harta padurilor din anul 1900, in Lunca Prutului mai exista un trup de padure de lunca, in suprafata de 100 ha, proprietatea statului, iar astazi, dupa un secol mai exista 2 trupuri mici de zavoaie.

Trebuie retinut faptul ca la Berezeni, mai ales in semestrul cald, vanturile cele mai frecvente sufla de la nord, pe culoarul Prutului si aduc aerul foarte uscat din Est.

Absenta padurilor din zona determina aici o saracie a centrelor de condensare pentru vaporii de apa din atmosfera (lipsa totala a aerosolilor forestieri si a particolelor de uleiuri volatile), ceea ce anuleaza ploile locale si determina acel deficit anual de precipitatii situate in jur de 200 de mm/an. Consecinta deficitului de precipitaii din semestrul cald este productivitatea Agricola scazuta, uscarea pasunilor, alimentarea deficitara a zootehniei si in final, potentialul economic scazut al zonei.

Inceperea unei activitati de reimpadurire in acest spatiu al Berezenilor reprezinta astazi – fara exagerare – o necessitate vitala, indiferent de marirea costurilor si a eforturilor. Numai in acest fel se va putea opri si repsectiv ameliora procesul de continentalizare climatica ce evolueaza constant in zona respective.

Fauna

In Lunca Prutului se intalneste vidra ( Lutra lutra ), nurca ( Lutreola lutreola ), iepurele ( Lepus europaeus) si mai rar vulpea, mistretul etc.

Dintre pasari amintim: prigoria, lastunul de mal, pitigoiul de stuf, codobatura, greluselul de zavoi, privighetoarea de stuf, tristeiul de balta, lacarul, lisita, rata salbatica, gasca salbatica, gainusa de balta, sitarul, apoi rapitoare ca : vulturul pescar si iuliul de balta.

Dintre reptile mentionam: sarpele de apa, broasca testoasa de balta, iar dintre batracieni amintim: broasca de lac, buhaiul de balta si diverse specii de triton(soparle de apa).

Fauna piscicola a raului Prut include: crapul, salaul, somnul, stiuca, platica, mreana, cleanul, cobarul si pestii stagnofili : linul, carasul, babusca, bibanul, chiscarul, obletul si altele.

Solurile

Solurile corespunzatoare comunei Berezeni sunt urmatoarele: a) Berezeni: soluri cenusii de padure; cernoziomuri; soluri aluviale cernoziomice

b)Ranceni, Stuhulet si Musata: soluri brune de padure, cernoziomuri in diferite stadia de evolutie, soluri gleice, erodisoluri.

Parcul Dendrologic ar urma sa fie amplasat pe un sol alluvial cernoziomic.

Populatia si asezarile

Permanenta omului pe teritoriul comunei Berezeni se poate urmari din timpuri stravechi. Aici s-au gasit urma inca din neoliticul superior ( cultura “Cucuteni”), cand oamenii cultivau graul, meiul, orzul si cresteau animale precum ovine, porcine, bovine.

Din epoca aramei si a bronzului, la Berezeni a fost gasit un deposit de seceri si topoare de bronz. Spre sfarsitul epocii bronzului, activitatea pastoral a devenit precumpanitoare, gasindu-se urme ce atesta folosirea calului.

In epoca fierului, populatia practica pastoritul prin transhumanta, iar in etapa superioara a fierului agricultura evolueaza, se dezvolta olaritul si cresterea animalelor. Din aceasta etapa este cunoscuta cultura carpica de tip Poienesti si s-au conservat urme privind convietuirea cu vizigotii, prezenti atunci in Moldova.

In secolul V, din cauza migratiilor, activitatea locala s-a redus, aceasta refacndu-se in secolele VIII-XII.

In primele 2 etape ale feudalismului, partial, populatia s-a retras spre padure, pentru ca ulterior sa revina spre locurile prielnice agriculturii, in lungul cailor de comunicatie.

Spre sfarsitul feudalismului si inceputul capitalismului populatia se ocupa de cultura cerealelor, a viei, pomilor fructiferi, cresterea animalelor, blanarie, dogarie, cizmarie, olarie.

Densitatea populatiei in spatial comunei Berezeni, in anul 1972 era de 171.8 locuitori/ km2, fiind considerata ca o densitate mare.

In totalitate lor, asezarile comunei Berezeni se afla pe interfluviul Elan-Sarata. Localitatea Berezeni se incadreaza in categoria asezarilor rurale mari si ordonate.

Aproape in totalitate, populatia se ocupa cu agricultura.

Agricultura

Strucutura Agricola, in present are urmatoarea infatisare:

-teren agrigol, 7.981.1ha(100℅), din care:

-arabil……..6.143.71ha( 77℅)

-pasuni…….1.303.31ha(16℅)

-fanete……..10.52ha(0.13℅)

-livezi……….6.21ha(0.08℅)

-vii………517.35 ha ( 6.5℅)

Total teren agricol…..7.981.1ha

Caile de comunicatie

Prin teritoriul localitatii Berezeni trece drumul national DN-24-A, care duce spre punctual de frontier Albita, asigurand legatura rutiera cu Republica Moldova.

Localitatile Berezeni-Ranceni-Stuhulet sunt legate prin drumul judeten DJ-244A, iar localitatea Musata si Berezeni sunt legate prin drumul communal DC-38. Pe DN-24A se poate vorbi numai de turism de tranzit.

Despre noi

Parcul Dendrologic " Anastasie Fatu" Berezeni-Vaslui a fost conceput luandu-se in consideratie urmatoarele elemente generale: Plantatia (10.72 ha suprafata parcursa) va fi amplasata tangential la un drum intens circulat respectiv la DN24A Husi-Berezeni-Murgeni-Epureni-Zorleni-Barlad). Citeste mai mult

Top
We use cookies to improve our website. By continuing to use this website, you are giving consent to cookies being used. More details…